POEZIA ZILEI

ISTERIADA

Istorie și patologie socială români de consum

și români de excepție Nenea Iancu și Lord Byron

Deșertul roz versus Declarația Drepturilor Omului

De-a pururi între tăvălugul bășcăliei naționale

și

Imponderabilitatea Mioriței

Ei bine tăcerea ne doare mai ceva ca o rană

În poziție de drepți toată lumea așteaptă

să răsară soarele pe undeva Însă pentru prima

dată în istoria condiției umane

soarele ezită Oare o fi uitat pe unde să perforeze

voalul nopții ONU a rămas un nume și atât În o

grada personală fiecare taie capra vecinului a

vând noaptea familială dată la maximum În piața

națiunilor foamea cântă internaționala la țambal

Și tu mă întrebi dacă îmi pasă 

Domnule nu-mi pasă

Costel Zăgan, Revista LITERATURA DE AZI, 21.04.2017