Poemul se revoltă
Niciun
cuvânt
NU exprimă
adevărul
Niciun adevăr
NU
se limitează
la
cuvânt
Poemul se revoltă
Niciun adevăr
Aud ploaia recitând din Bacovia
materia geme ca un galben corb
sunt singur eşti singur este singur
numai Dumnezeul toamnei e orb
Septembrie sticla de şampanie o agită
copacii Doamne au la gât felinare
violet și lacrimi și paradisul ca dinamită
trece poetul moartea se ridică-n picioare
Costel Zăgan, Poeme de-aprins focul (22 noiembrie 2011)
PREA NERUȘINATELE MELE TĂCERI Dragă Kitty nu mai suport nicio rană nu vreau să mai văd niciun rănit sau bolnav la naiba cu indiferența orică...